Cei care nu stiu sa zica cu placere, merita oare un multumesc?
Ieri, după ce am venit cu Sara de la FTK am oprit să iau un urs Barni de la un chioșc ce mi s-a ivit în drum spre mașină. Stau la rând. Trei persoane în fața mea. Toți au dat bună ziua vânzătoarei, toți au spus mulțumesc. Vânzătoarea nici nu a clipit, nici nu a auzit și, bineînțeles, nici nu a răspuns. Am zis că n-au folosit ei inflexiunea potrivită. Hai să vină rândul meu. Dau bună ziua. Nimic. Iau produsul. Zic mulțumesc suficient de tare și apăsat încât să mă audă lumea și de la 5 metri. Nimic. Wtf? Cu toate că am fost educat să zic bună ziua și mulțumesc la tot pasul, față de astfel de oameni parcă nu-mi mai vine. Voi pățiți din astea?
Primesti articolele pe email
Scriu cand am ce spune, nu dupa un calendar. Fara reclame, fara vandut adresa nimanui. Te dezabonezi dintr-un clic, din orice email.
20 de comentarii
Des. Unele dintre vanzatoare par derajate de clienti, altele parca ne considera inamici. Stai si te gandesti cu ce ai gresit de se rastesc, te ignora, arunca restul si sa nu indrajnesti sa nu ai maruntis. Ar trebui sa ia exemplul vanzatorilor de la supermarket. Pe la tarabele din piata uneori sunt amabili si te si miri, dar pana acasa cand observi ce ti-au aruncat in punga. Dar sa recunoastem ca sunt si vanzatori exemplari.
Gabi, daca e vorba de chioscul din imagini sa stii ca au circumstante atenunate. Cu cateva zile inaintea avut loc o tentativa de omor chiar in interiorul acelui chiosc, nu cred ca mai are cineva chef de bineturi cand stii ca ai o colega in spital injunghiata de vreo 30 de ori. Per total iti dau dreptate, dar particular ... are circumstante atenuante.
Sa inteleg ca o tragedie iti anuleaza bunele maniere? Un om bun si amabil este la fel orice s-ar intampla. Hai sa fim seriosi. Cum ar fi ca toti sa ne comportam urat in momentul in care avem necazuri?
Sunt de acord cu tine Mihaela. Asta e de fapt și concluzia mea. Chiar dacă nu-mi vine, tot nu pot să nu mulțumesc sau să nu zic bună ziua. Așa sunt eu fabricat, nu pot altfel.
Știu cazul, a fost acum o săptămână sau ceva de genul. Dar ce legătură are... cu prefectura? :) Bunul simț trebuie să moară în urma tragediilor?
Eu în micro 39 știu un chioșc unde vânzătoarele îți vorbesc mai frumos decât în cel mai de lux restaurant. Se numește "La prima". Se poate și la chioșcuri. Totul ține de atitudinea umană.
Gabi, nu te-au plăcut. Mai erai și cu copilul după tine, deci prezentai interes zero (cred, nu știu cum funcționează creierul de vânzătoare). P.S. Cumpăr relativ des de-acolo și mi se răspunde la saluturi :p
Deci, în momentul ăsta sunt deja 3 ipoteze: 1. nu îi plac oamenii îmbrăcați în cămașă mai ales cu copil de mână, pentru că sunt niște lepre care stau la birou (+ aer condiționat) toată ziua și câștigă bani pentru asta. 2. este încă șocată de tristul eveniment cu înjunghierea colegei. 3. salută random, iar tu ai un bulan fantastic. + ipoteză bonus: poate n-am nimerit aceeași persoană pe tură :)
Eu nu am pățit așa ceva niciodata și eu zic întotdeauna zic bună ziua și multumesc :) Dar am intrat, odată într-un magazin și se uita vânzătoarea urât, prin tot magazinu' a fost în spatele meu.Da și eu am dat roată la tot magazinu' de vreo 10 ori, a obosit săraca :).Noroc că cealaltă vânzătoare mă cunoștea și i-a zis să înceteze.Daca nu îi zicea mai dădeam încă de vreo 10 ori roată magazinului :).
Lol. Credea ca esti cu furatul, nu? :)
De cele mai multe ori mi se răspunde cu acest „Cu plăcere!". Eu mai spun și „La revedere!" când ies din magazin, probabil din obișnuiță. Unii îmi răspund, altora li se pare deja prea mult... :)
Nu știu ce credea ea dar eu mi-am luat coș ca să cumpăr câte ceva :)
cei mai rai in privinta asta sunt asa zisi functionarii publici, adicatelea casierele de pe la tot felul de institutii de stat, nu toate dar oricum majoritatea. Au niste figuri si impresii in cap de ai impresia ca ele conduc institutia respectiva.
De multe ori si clientii strica cheful angajatiilor si daca am reusi putin sa ne punem in pielea acelor angajati ar fii altfel problema
Ei sunt șefii salutului lipsă. Totuși, am întâlnit și excepții pozitive.
Și asta e adevărat, dar eu nu-s vinovat că a avut un țăran dimineață drept client, nu? :)
pai am si mentionat ca nu e chestie generala, insa totusi vorbim de majoritatea. sunt unele asa de rele, am zis odata uneia asemenea casiere "doamna, nu exista nici o diferenta intre dvs. si o vanzatoare de la taraba din piata, mai putin nas pe sus" ca la drept vorbind chiar nu exista nici o diferenta. :)
LOL! Și a răspuns ceva?
Da, Gabi, am patit-o de multe ori . Atat la buticuri de cartier dar si in magazine cu "eticheta", unde erau " obosite, plictisite, lipsite de orice buna-vointa ".
Am ajuns de mult la concluzia că în România, cel/cea care îți vinde un produs nu a aflat că dacă nu ți-l vinde de fapt nu-și ia salariul. De multe ori am plecat pur și simplu din magazin (uneori chiar de la casa de marcat), datorită "amabilității" personalului.