Tableta timpurilor

Oboseala nu mai avea răbdare. Parcă reușea să mă atingă fulgerător cu câte un deget încercând să mă convingă să o satisfac. Era trecut de miezul nopții. În casă era liniște și în bucătărie tocmai se arsese un bec din cele două. Lumina era mai slabă, dar suficientă încât să reușesc să citesc informațiile care mă interesau.

Eram curios să aflu mai multe despre tableta Nexus 7 lansată de Google împreună cu ASUS. Orice dispozitiv care poartă numele de Nexus a fost până acum un pionier de succes, un deschizător de drumuri pentru celelate dispozitive de gen. Google își alege pe sprinceană colaboratorii atunci când vrea să fabrice un nou dispozitiv Nexus. Se pare că au ales să colaboreze cu ASUS sau ASUS a ales să colaboreze cu ei. Mai mult ca sigur a fost o alegere reciprocă după mai multe analize și tatonări ale celor doi coloși. Și așa cum se întâmplă și în regnul animal, când cele mai puternice două animale reușesc să se împerecheze, rezultă un pui care moștenește tot ce e mai bun din genele părinților. Un pui care se dezvoltă mai repede decât apucă lumea să vorbească despre el. Un adolescent pe care și alte animale experimentate îl privesc în același timp cu frică, dar și cu admirație. Nexus 7 e pe cale să ajungă la maturitate, cu toate că în ochii unora a fost din totdeauna un pui matur gata să conducă un nou imperiu, inclusiv în ochii părinților săi. Citind acest comunicat de presă despre Nexus 7, deja mintea mea zbura cu gândul la cât de repede putea alerga această tabletă, ieșind cu ușurință din turmă. Specificațiile de top enumerau un procesor quad-core NVIDIA Tegra 3 cu 4+1 nuclee, un procesor grafic GeForce cu 12 nuclee care reda cum nu se poate mai bine conținut în ecranul de 7 inchi și o autonomie de funcționare de 9,5 ore. La toate astea se adăuga experiența de utilizare.

Jocuri redate în rezoluție de 1280x800 pixeli a căror experiență de folosire este îmbunătățită de senzori precum giroscop, accelerometru și NFC. Display sensibil în 10 puncte protejat de sticlă Corning FIT integrată într-un profil de 10,5 mm și greutate de 340 de grame. Sistem de operare Google Android Jelly Bean 4.1 și peste 600.000 de jocuri și aplicații disponibile în Google Play. Un întreg univers de oportunități și funcționalități într-o enciclopedie de dimensiunile unei cărți normale, dar motorizată de cele mai noi tehnologii. Un deget fulgerător al oboselii mă atinge încă odată. Știam că e momentul meu de linște și nu vroiam să dorm. Fetița mea Sara care va împlini pe 8 luni pe 14 februarie dormea în cele din urmă. E perioada în care îi ies dinții și este din ce în ce mai agitată. Am simțit din nou un deget de oboseală care m-a fulgerat în creștetul capului. Am rămas cu ochii pe imaginea de mai jos în care admiram tableta Nexus 7.

Culorile huselor speciale pentru Nexus 7 îmi furau ochii gândindu-mă cât de multe persoane ar putea să folosească această tabletă. Cât de multe gusturi, nevoi sau dorințe ar putea satisface. Mașinile treceau rar pe strada din fața blocului meu, iar zgomotul produs de acestea intra parcă printr-un văl de ceață pe geamul întredeschis al bucătăriei în care mă aflam. De data asta oboseala mă strefulgerase cu toată mâna, nu doar cu un deget. Dar am rezistat. Am închis ușor ochii, am respirat adânc de câteva ori și i-am deschis.

Ce naiba se întâmplă? Ce-s cu orătăniile alea? Mă gândeam că nu poate fi adevărat. M-am pipăit și eram acolo. Am închis ochii câteva secunde timp în care credeam că va dispărea totul după ce îi voi deschide, însă mirosul de transpirație combinat cu mirosul de animal masiv nu dispărea. Am deschis ochii și am observat un troll slăbuț care se uita la mine curios în timp ce de pe dinți îi curgea o salivă greu de descris în cuvinte. Am făcut un pas, dar am căzut în fund. Am înlemnit. Trollul scosese o sabie mică pe care intenționa să o folosească. S-a apropiat fără nici un fel de reținere de mine uitându-se satisfăcut la privirea mea terifiată. Eram în continuare înlemnit. Mi-a țintit gâtul și am închis ochii. Simțeam că propriul trup este ultimul lucru pe care vreau să-l văd înainte să mor.

Am auzit un zgomot atât de sinistru de parcă ceva ar fi despicat aerul.

Un chip luminos călare pe cal m-a făcut să cred că am ajuns instant în Rai și așteapă să-mi socotească păcatele. M-am pipăit din nou și părea că sunt întreg. A ucis orătania sinistră cu o lovitură șuierătoare. A zâmbit, m-a apucat de umărul drept și m-a tras pe cal. A urmat o cursă lungă prin dealuri și munți. Nu știam ce se întâmplă. Nu vorbea cu mine. Nu se uita la mine. Nu știam ce mă așteaptă, dar eram bucuros că sunt în viață. Chiar dacă incertitudinea mă omora din interior. Sângele negru de pe sabia sa mă făcea să cred că nu era un un ucigaș. Nu de oameni. În urma stării de șoc cred că am leșinat.

Când m-am trezit, o mână îmi atârna pe calul său care nu mai galopa atât de tare, iar saliva mea curgea pe șaua acestuia. Parcă dormisem dus, însă atunci când am deschis ochii nu mi-a venit să cred. Eram într-o pădure care semăna cu drumul către Rai.

Am ajuns în cele din urmă în fața conducătorului lor. Mă relaxasem. Ceva din mine spunea că nu-mi vor răul. Nici conducătorul lor nu vorbea cu mine, însă de data asta vorbele ei erau în gândurile mele. Mi-a povestit că au nevoie de ajutor și că eu am fost ales să câștig un război în următoarea perioadă. Mi-a zis să las la o parte îndoielile, să am încredere că mult mai mulți sunt alături de mine decât alături de ei și să merg înainte chiar dacă nu va fi ușor. Am privit-o și mi-am dat seama că e momentul să ascult, ca să mă pot face de ajutor.

Mi-a spus că știe că îi pot ajuta. A început să-mi descrie nevoia de organizare și de gestiune a trupelor care luptau cu hoarda orcilor și a trollilor. Mi-a oferit un lux de amănunte pe care nu îl pot descrie, dar din ce am ascultat, conducătoarea lor semăna foarte mult cu un manager al zilelor noastre. Dorea portabilitate, uzabilitate, control, dar într-un dispozitiv mult mai mic decât o carte antică care putea ajunge și la câteva kilograme bune. Dorea să doteze oamenii din funcțiile cheie cu aceste dispozitive pe care mai apoi să le înglobeze în dotarea fiecărui soldat. Dorea să aibă multă putere într-un dispozitiv miraculos de mic, dar foarte ușor de folosit.

Tocmai îmi amintisem de Nexus 7. Era ultimul lucru despre care am citit înainte să ajung în lumea asta plină de chestii neobișnuite. Le-am povestit cum pe acest dispozitiv pot să-și stocheze cărțile sacre pline de informații importante pe care fiecare soldat să le acceseze oricând de oriunde, inclusiv proceduri de acțiune, de situații de urgență sau pur și simplu de distracție. Am început să le povestec că pot organiza o rețea aici în pădure de unde se pot suplimenta cu toate aplicațiile necesare fiecărui om în funcție de treaba pe care o are, astfel încât aceștia să poată beneficia de ele și atunci când nu pot avea acces la conexiunea principală disponibilă prin toate plantele vii, adică să se poată descurca și în zonele aride controlate de orătănii.

Apoi, le-am povestit că acest Nexus 7 este foarte rezistent la zgârieturi datorită sticlei din care este fabricat. Parcă îi vedeam cum își măsurau tolbele și arătau fericiți că dispozitivul de 7 inchi (habar n-aveau de astfel de măsurători) încape perfect la purtător. Mare mi-a fost greșeala când le-am vorbit cât de tari sunt jocurile pe Nexus 7. După ce au auzit câtă distracție poate oferi acest dispozitiv, mi-au spus că nu-i interesează și că jocurile sau aplicațiile cu bere și femei se potrivesc mai degrabă Dwarfilor, iar ei nu vor să le ofere satisfacție acestora, așa că aliații Dwarfi trebuie să-și descarce singurei aplicațiile dorite.

Deja mă simțeam ca acasă. Vorbeam despre tehnologia pe care o apreciam și cu care eram de acum familiar. Tableta Nexus 7 a tras multă admirație, dar unde e? Cine o poate aduce pe aceste tărâmuri? Am conștientizat că nu mă aflu în era mea, așa că n-am făcut ca în filmele cu americani proști care ajung în trecut și întreabă de unde îți faci cumpărăturile dacă nu de pe eBay :)? Totuși, nu au fost deloc impacientați. Au chemat un bătrânel care părea că le știe pe toate până când i-am povestit de accelerometru, giroscop și NFC. Deja nu mai erau vrăjitorii mainstream pentru el :).

Parcă dorind să ofere un gram de dramă și greutate momentului începe a spune tuturor ca tehnologia asta e prea avansată pentru aceste vremuri și că armatele aliațior vor trebui să înfrunte hoardele de orci și goblini prin forțele proprii. Era un fel de "My Precious" de care parcă le era teamă să se atingă.

Simțindu-mă de acum ca acasă, am început să scrijelesc frenetic pe un copac cât de multe poți face cu o tabletă Nexus 7. Parcă eram în transă. Mă simțeam foarte bine că aveam ocazia să le povestesc cât de multe poți face cu o tabletă cu Android de acest gen. Nu înțelegeau că pur și simplu e fabricată de Google și ASUS. Parcă erau dintr-o altă lume! Totul era la picioarele lor și ei se uitau la mine cu calm.

Am simțit o străfulgerare puternică! Inițial am crezut că "m-a ars" moșul atotștiutor, însă o voce cunoscută mă zdruncină din toți rărunchii ...

- Pui, ai adormit cu capul pe laptop?! Trezește-te, sterilizează rapid un biberon și fă lapte la fată că iar s-a trezit!

Acest articol participă la a doua bătălie din competiția BlogWars 3.

Surse: O mare parte din imaginile folosite aparțin deținătorilor francizei Lord Of The Rings care sunt îndreptățiți să aibă parte de tot creditul pentru acestea.