Vom face o revoluție online și tot îl vom salva

Update: suma a fost strânsă. Nu mai este cazul să faceți donații. Vă mulțumim foarte mult pentru tot!

Dragoș este elev în clasa a XI-a, profilul arhitectură, al Liceului de Arte “Dimitrie Cuclin” din Galați. Dragoș este elevul meu. Unul dintre cei mai buni și mai spectaculoși elevi pe care i-am avut vreodată. Pe lângă faptul că desenează dumnezeiește, Dragoș este un tânăr a cărui bunătate și statură morală mă umilesc. Mă fac să mă simt meschin și mic, așa cum stau în coconul meu zilnic de interese, numărând bani de pâine, și bani de rate și bani de alte lucruri care nu contează. În cea mai bună dintre lumile posibile, Dragoș și-ar face planuri de facultate, planuri cu prietenii, planuri cu fetele. Iar astea ar fi singurele lui griji. Copilul acesta este însă bolnav, diagnosticat cu cancer de când avea zece ani. În cei șapte ani de boală, și-a dus cumplita suferință în liniște și cu demnitate. Vorbim des, are o inteligență incisivă și răscolitoare, mă întreabă, caută, emană curiozitate și poftă de viață. De-a lungul timpului mi-a spus multe lucruri, însă doar recent am aflat de boala lui. Există o pudoare a suferintei, pe care am întâlnit-o doar la oamenii cu adevărat luminoși. Dragoș nu mi-a povestit nicidată nimic despre nopțile lui de groază și nesomn, despre oroarea chimio-terapiilor nesfârșite, nici despre medicii de la Cluj care îl iubesc ca pe copilul lor, nici despre desenele cu care le-a împânzit holul clinicii. Am făcut facultatea la Cluj, am stat deseori în trenul care pe el îl duce către locul unde îi vor răscoli boala. Dragoș nu m-a anunțat niciodată nici când a trecut de la agonie la extaz și apoi, invariabil, din nou la agonie. Nu mi-a povestit nici de momentul în care a aflat că e bolnav, nici de momentul în care te așezi sub razele care te ucid, dar injectează în tine și speranța, nici despre momentul în care i s-a explicat că singura șansă (cum o fi sa ai 17 ani și să ți se explice care îți este ultima șansă?) este să încerce un tratament revoluționar, care se face în doar câteva locuri din lume (tratament cu protoni, la o clinică din Munchen). Și că această șansă face 30.000 de euro. Nu mi-a spus nici cum e să fii trimis de o autoritate a statului român (Casa de Asigurări de Sănătate) să alcătuiești un dosar (lucru pentru care faci noi drumuri la Cluj și pierzi noi nopți gândindu-te la moarte) pentru ca, după săptămâni întregi, să ți se spună că n-ai avut niciun moment nicio șansă, pentru că tratamentul tău nici nu se află în nomenclatorul oficial al tratamentelor potențial decontabile… N-am știut enorm de multe despre Dragoș, pentru că acest copil serios și bun, și-a ascuns suferința, așa cum ai ascunde o pată pe cămașă. Pentru a nu ne indispune. Sunt un profesor oarecare, dintr-un oraș oarecare, vorbindu-vă despre un tânăr pe care nu-l cunoașteți. Nu știu care sunt șansele să obțin ajutorul dumneavoastră, dar știu că nu am timp și ca trebuie să fac tot ce pot pentru a-l ajuta. Și mai știu și că binele este improbabil, dar că reflectă tot ce e mai bun în noi. Și tocmai de aceea e rar și neprețuit. De aceea, vă rog din suflet, să îl ajutați. Dacă vi se pare insuportabil ca un copil să depindă de o sumă care pentru alții este derizorie, ajutați-l. Dacă vi se pare inacceptabil ca statul să își bată joc de încă un tânăr, ajutați-l. Dacă sunteți între cei 90% care spun că au un Dumnezeu în care să creadă, ajutați-l. Vă mulțumesc din suflet în numele lui!

Prof. Doru Căstăian Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin” Galați În urma lăudabilei inițiative luate de Doru lumea s-a mobilizat. Pe 14 martie la Club Infinity va fi un eveniment dedicat lui - mai exact, toate încasările de pe bilete și invitații vor merge direct către el. Un bilet de intrare costă 10 lei, dar puteți da cât vă lasă inima. Detaliile evenimentului aici. Mai jos aveți și conturile pentru donații. Mai multe detalii despre caz puteți citi pe blogul dedicat lui Dragoș. Iar susținerile nu au încetat să apară. Chiar dacă va fi nevoie să facem o mică revoluție online, Dragoș va fi sănătos. Și lista de mai jos va continua. Pentru că suntem oameni, pentru că sunteți oameni, pentru că putem, pentru că puteți.

Celor care vor dona peste 50 de euro le voi oferi publicitate pe blog dacă sunt interesați. Pun la bătaie un banner 250 x 250 în sidebar timp de o lună, 3 linkuri în sidebar timp de 3 luni și un advertorial. Dacă există interes pentru asta, după ce ați donat, luați legătura cu prof. Doru Căstăian și el îmi va spune pe cine trebuie să promovez și cum. Pe principiul primul venit, primul servit, sau cum stabiliți cu Doru. Statisticile blogului meu pot fi vizualizate aici.