Care e motivația schimbării?

Unii dintre noi ne întrebăm frecvent de ce ar trebui să ne schimbăm. Alții nici nu-și pun problema schimbărilor pe principiul "cine mă vrea mă place așa", iar o parte din noi doresc să se schimbe însă nu reușesc, nu știu cum sau pur și simplu nu au motivația necesară.

Nu am să dau răspunsul la întrebarea care dă titlul acestui articol. Nu pentru că nu vreau, ci pentru că nu cunosc acest răspuns. De aceea am și hotărât să scriu un astfel de articol, pentru că vreau să aflu cât mai multe păreri despre aspectele care ne motivează să ne schimbăm.

În trainingurile de vânzări pe care le susțin am un exercițiu unde rog participanții să facă echipe de câte două persoane, să se așeze spate în spate și să facă 5 schimbări la ei. Prima dată e amuzant, iar schimbările se produc rapid. Apoi, îi rog să repete exercițiul și să mai facă încă 5 schimbări. Unii încă zâmbesc, însă alții deja arată disconfort. Uneori forțez nota și mai cer încă 5 schimbări, iar audiența uneori crede că glumesc, iar alteori își exprimă dezaprobarea față de acest exercițiu.

Ok, vreau să fac oamenii să conștientizeze că schimbările nu sunt tocmai ușor de făcut, însă acest lucru e destul de evident chiar dacă nu ați trecut prin acest exercițiu. Un alt lucru destul de interesant este că absolut, dar absolut, toată lumea revine la starea inițială după ce declar exercițiul finalizat. Toți își pun ceasurile sau bijuteriile la loc, se încheie la șireturi sau la nasturi, și așa mai departe.

Așa e și în viața reală. Ne apucăm de un regim alimentar care presupune o schimbare majoră, ne ține o săptămână-două și apoi revenim treptat la starea inițială. Ne lăsăm de fumat, ne ține o lună-două (timp în care ne gândim destul de des la țigări) și apoi revenim treptat la starea inițială. E drept, că nu toți fac treaba asta. Cei care au o motivație foarte puternică pentru a genera o schimbare, rămân la aceasta, însă cei care doar cred că au o motivație foarte puternică pentru a genera o schimbare, revin treptat la starea inițială. E și normal - a fost o schimbare impusă într-un exercițiu din training, nimeni nu a vrut să facă acele schimbări.

Da, e vorba și despre voință. De fapt, voința e cea care mișcă lucrurile, iar motivația e cea care le împinge de la spate. Cam așa funcționează. Și totuși, de ce există oameni care doar încearcă să se schimbe și oameni care pur și simplu se schimbă? Atenție la cuvântul "încearcă"! Nu-l folosiți atunci când vreți să schimbați ceva și atunci când vă setați obiective! Una e să încerci și alta e să o faci.

Sau hai să mă exprim și altfel. Ai în față un scaun. Încearcă să-l muți. Dar, nu-l muta. Doar încearcă să faci asta. Observi diferența?

Repet, nu știu care e motivația schimbării, însă știu cu siguranță că schimbarea nu poate fi impusă prin constrângere. Nu în zona de dezvoltare personală, unde presupunem că trebuie să schimbi un comportament deja format, de exemplu.

Voi ce credeți, care e motivația schimbării?